Tanarul si Ispita

Unde mergi tu, tinerete?

Sa-l urmez pe al meu Domn.

 

De ce trebuie, copile?

Ca sa-nving al mortii somn.

 

Nu ti-e deajuns pamantul

Cu ce are el mai bun

Ce, e cerul mai aproape

Decat un pamant strabun?

Nu-ti ajung oamenii, lumea

Soarele de la apus?

Luna mi-e Fecioara Mama

Al meu Soare e Isus.

Tot ce-i frumos pe lume

Domnul a creat de sus

Oamenii, pe toti ca fratii

As dori sa-i simt mereu

Oglindind iubirea, harul

Si mila lui Dumnezeu.

Pasii tai copile, calca

Un pamant cam secetos

Daca ramai fara apa

Il mai cauti pe Cristos?

In desertul lumii noastre

Numai inima mea stie,

Cauti lacuri, mari, oceane

Dar Isus e Apa Vie!

Hei tu, an de tinereti

Iti doresti s-ajungi vreun sfant

Cand ai tai iubiti prieteni

Se distreaza pe pamant?

In inima mea iubirea

Rade spre oricare om

Cantecul insufleteste

Si o apa de izvor

Iar atunci ajut in cale

Pe oricine intalnesc

Inradacinat in Domnul

Plin de simtul crestinesc!

Dar cum induri tu crucea,

Ranile si umilinta?

Nu-ti incarca tineretea

Nu se clatina credinta?

Trupul Sau s-a facut paine

Sa vina in al meu trup

Strugurii, s-au intors in vie

Sange sfant eu am baut!

 

Si acum ce casa oare

Ai gasit a locui?

Vin furtuni, zapezi si ploi,

Unde te-ai adaposti?

Domnul mi-a claditi o casa

Sus, pe stanca cea mai tare

De-ar veni furtuni si lupte

N-o sa poata s-o doboare!

Dar ce cale ai copile,

Sa gasesti tu Adevarul,

Viata ta e ca si vantul

Ce iti mangaie azi parul!

Calea mea este credinta,

Adevarul e Cristos,

Tatal vesnic ma asteapta

Sa-nving lumea curajos.

La botez am luat credinta,

Am udat-o ca pe-o floare,

Rugaciunea mea la Domnul

E comoara cea mai mare.

Iar in clipa cand coboara

Duhul Sfant in adiere

Scap de orisice ispita

Si ma umple de putere.

Dar dorinta cea mare

Care este al tau dor?

Ca sa fim cu totii Una

Sub acelasi bun Pastor!

Si s-a dus Ispita, fuga

Cu un murmur de cuvinte…

Tanarul ramase-n pace

Si cu-o viata inainte…

Poezie compusa de Mihaela Panaitescu,  in drumurile noastre lungi cu autocarul.

MĂRTURII DESPRE ZMT (II)

Acest pelerinaj a început încă de acasă pentru mine. Mi-am propus să îmi întăresc credinţa în Cristos şi să fiu mai bună.

Ceea ce m-a impresionat foarte mult a fost entuziasmul, bucuria, zâmbetele tinerilor veniţi SĂ PARTICIPE LA ZMT şi să-l întâlnească pe PAPA BENEDICT AL XVI-LEA. Atunci când ni se întâlneau privirile şi zâmbeam, era cu adevărat minunat, ca şi cum l-aş fi văzut pe Isus prin ei.

Ceea ce m-a impresionat a fost atunci când persoanele bolnave mergeau cu daruri la Papa; m-a atins credinţa şi speranţa lor. M-au mai impresionat acele momente de tăcere din timpul adoraţiei, unde am putut avea un dialog cu Isus.

Foarte curajos a fost faptul că toţi tinerii veniţi în pelerinaj la aeroportul Quatro Vientos au rămas în acea furtună şi nu s-au dat bătuţi. După furtună am simţit un aer cald ca şi cum Duhul Sfânt a coborât asupra noastră.
Mi-au plăcut foarte mult cuvintele Papei spuse cu entuziasm şi zâmbetul lui.

Fiecare clipă petrecută în orice loc a fost ce-a mai frumoasă şi de neuitat. Mă întorc acasă cu bateriile fizice descărcate dar cu cele sufleteşti încărcate, cu mai multă credinţă şi cu mai multe idealuri. Mulţumesc tuturor pentru faptul că am fost o familie fericită!
(Cu credinţă şi speranţă, Ancuţa, Bacău)
______________________________________________________________________

Pentru mine ZMT a fost o experienţă de neuitat. Niciodată nu m-am gândit că atât de mulţi tineri se pot aduna şi pot da mărturie despre credinţa lor într-un mod atât de frumos!
Toţi aceşti tineri au mers la Madrid cu un singur scop: să arate lumii că credinţa lor nu a pierit ci, dimpotrivă, ea este cu adevărat vie.

Printre multele lucruri care m-au impresionat la Zilele Mondiale a fost Sfânta Liturghie de la Barcelona (zilele de pregătire în Dieceze) când sute de mii de tineri se rugau şi cântau împreună indiferent de culoare, naţionalitate etc.; a fost foarte emoţionant!
Un alt moment impresionant a fost ora de adoraţie de sâmbătă noaptea cu Papa Benedict al XVI-lea când deodată s-a făcut linişte totală: toată lumea a rămas în tăcere în faţa Preasfântului Sacrament.

Bineînţeles că în afara programului de la ZMT, pe orice stradă mergeai era numai cântec şi voie bună… cu siguranţă că Isus Cristos se afla în mijlocul nostru, după cum chiar El ne spune: „Unde doi sau trei se adună în numele meu acolo sunt şi Eu în mijlocul lor”.
Sunt foarte multe lucruri de spus despre ZMT dar eu cred că cel mai important este că majoritatea tinerilor ne-am întors la casele noastre mai tari în credinţă, întemeiaţi şi înrădăcinaţi în Cristos. Vă îndemn pe toţi cei care nu aţi fost dar şi pe cei care aţi participat în acest an să mergeţi la următoarele Zile Mondiale ale tinerilor.
(Victor, Nicolae Bălcescu – Bacău)

______________________________________________________________________

Vă daţi seama ?!?!.. Eu, Elisa… am participat la Zilele Mondiale ale Tineretului… Da, este incredibil… Niciodată nu m-aş fi gândit… dar, iată că Domnul m-a vrut acolo, a vrut să mai lucreze în mine într-un mod diferit, special…. Şi într-adevăr a fost ceva la care nu mă aşteptam… a fost ceva extraordinar!

Sunt multe de spus dar am să mă rezum scriind ceea ce m-a atins mai profund…. Am să încep cu experienţa trăită la Barcelona la Zilele de pregătire înainte de a merge la Madrid… Aici am trăit ceva cu adevărat unic… am participat la o Sfântă Liturghie foarte, foarte frumoasă, pe care am trăit-o într-un mod special. Am cântat, am plâns, am râs, am trăit cu adevărat Liturghia împreună cu mulţi, mulţi tineri…a fost extraordinar…mai vreau…

O altă experienţă profundă a fost sâmbătă noaptea, la veghea de rugăciune… unde, dupa multă rugăciune… am simţit ceva minunat, ceva pe care nu prea pot să explic în cuvinte… oricum ceva nemaipomenit, ce nu voi uita niciodată. Sunt sigură că Isus a putut sădi ceva frumos în inima mea… de care de acum eu trebuie să am grijă să crească şi să aducă rod.

Aş mai vrea să adaug ceva în legătură şi cu anumite lucruri care atunci când se întâmplau în acest pelerinaj, eu credeam că nu mă ajută, că mă opreau să cresc… acum pot spune cu toată convingerea că au fost toate cu un scop din care am avut de învăţat… şi pentru care mulţumesc Domnului.
Cuvântul cu care am venit din acest pelerinaj este “poarta luminii”… şi mă rog ca Isus să mă ajute să pot aduce şi eu puţină lumină în jurul meu.

Vreau să mulţumesc mult, mult, tuturor persoanelor care au făcut posibilă această experienţă cu adevărat de neuitat care m-a ajutat să cresc… Mulţumesc!
Domnul să vă binecuvânteze!
(Elisabeta, Nicolae Bălcescu – Bacău)

_____________________________________________________________________

Am participat pentru prima data la un eveniment de o asemenea amploare cum sunt Zilele Mondiale ale Tineretului și îi multumesc lui Dumnezeu pentru acest mare și neașteptat DAR pe care mi l-a făcut! Am avut bucuria să fac acest pelerinaj de credință alături de un grup de tineri deosebit prin motivațiile profunde ale fiecăruia dintre ei. Pe lângă faptul de a fi pelerini, am fost și protagoniști, dăruind altor tineri din bogăția Cuvântului lui Dumnezeu!
Păstrez cu drag în inimă multe experiențe frumoase din acest pelerinaj… Oceanul de tineri de diverse culori, nationalități, culturi, ce se revărsa zilnic pe străzile Madridului, plin de entuziasm, voie bună, cântece, aclamații. Comportamentul lor deosebit, chiar și când era greu: în aglomerație, căldură, așteptarea la metrou. Iubirea tinerilor pentru Papa și afecțiunea Papei față de tineri. Am simțit cu adevărat că, așa cu spunea Sf. Părinte Papa, Biserica este VIE, prin această mărturie de credință a tinerilor ei! Am crescut împreună în credință, înrădăcinându-ne mai mult în Cristos, întâlnindu-l pe El viu în Biserică, între noi și în noi, prin iubirea, credința și bucuria care s-au putut respira în aceste zile de har!
(sr. Ana Maria, Fiicele Sf. Paul – București)

MĂRTURII DESPRE ZMT (I)

Experienţa ZMT a fost pentru mine o totală surpriză… începând în primul rând cu faptul că mi s-a dat posibilitatea de a participa şi de a trăi aceste zile în mijlocul unei mulţimi imense de tineri. Încă de când ne-am înscris, am dorit să facem ceva pentru tinerii care urmau să se reunească la Barcelona şi Madrid… de a le da posibilitatea să-l cunoască pe Cristos prin Cuvântul său… prin oferirea unui scurt mesaj din Biblie. Dar ne-am gândit să fie chiar tinerii cei care îi ajută pe alţi tineri să-l întâlnească pe Isus… De aceea am pornit la drum cu un grup de 9 tineri cu care am împărtăşit aceste zile speciale. O surpriză neaşteptată a fost faptul de a nu putea fi prezentă chiar în momentul în care tinerii au împărtăşit mesajele din Biblie celorlalţi tineri români care participau în fiecare dimineaţă la cateheze şi Sfânta Liturghie în Madrid… dar din cele ce mi-au povestit şi văzând fotografiile am rămas impresionată de spontaneitatea şi bucuria cu care au trăit acest moment de evanghelizare. De fapt, dincolo de ceea ce ne-am propus să facem în mod concret, cred că cea mai frumoasă experienţă a fost cea trăită în relaţiile dintre noi… Ceea ce m-a impresionat cel mai mult din ZMT a fost atmosfera care s-a respirat pe străzile Madridului… De dimineaţă până seara târziu se puteau vedea grupuri de tineri a căror cuvinte şi gesturi exprimau o bucurie imensă… bucuria de a-şi exprima credinţa în faţa tuturor prin cântece, lozinci, pancarde… În acelaşi timp, privind la această mare de tineri, am simţit în inimile lor şi un puternic sentiment de mândrie de a fi generaţia Papei Benedict al XVI-lea… De fapt, peste tot răsunau cuvintele: Aceştia sunt tinerii Papei! Familiaritatea şi căldura cu care ne salutam şi cântam când ne întâlneam cu grupuri din alte naţiuni în metrou sau pe stradă mi-a întărit convingerea că credinţa în Isus nu are bariere de limbă sau apartenenţă… cu toţii suntem fraţi în Cristos! Cu toţii putem vorbi acelaşi limbaj al credinţei! (sr. Paula, Fiicele Sf. Paul – București) ________________________________________________________________________ ZMT este un moment de comuniune şi unitate pentru toţi tinerii din lume, pentru toţi cei care caută lumina lui Cristos. Am fost chemată de Dumnezeu împreună cu ceilalţi tineri şi îndemnată de Papa să-l descopăr pe Cristos în Euharistie pentru a avea o legatură intimă cu El. (Celina, Bacău) _________________________________________________________________________ Zilele Mondiale ale Tineretului este o sărbătoare a tinerilor care îşi mărturisesc credinţa şi se adună în jurul Papei Benedict al XVI-lea, capul Bisericii şi succesorul sfântului Petru. Această experienţă mi-a umplut inima de bucurie văzând atâţia tineri de toate naţionalităţile care nu se cunoşteau, şi care totuşi s-au întâlnit pentru a fi împreună spre a mărturisi credinţa creştină şi pentru a fi mărturisitori vii ai acestei experienţe de neuitat. Aceşti tineri de diferite naţionalităţi, cu diferite caractere şi obiceiuri au ceva in comun: credinţa în Cristos înviat. (Monica, Mărgineni – Bacău) ________________________________________________________________________ DA!!! Am fost într-adevăr la ZMT! “Înrădăcinaţi şi întemeiaţi în Cristos, tari în credinţă!” Acesta a fost motto-ul Zilelor Mondiale ale Tineretului de la Madrid. Este probabil cel mai important eveniment mondial la care am participat până acum. Emoţii, lacrimi, bucurii, entuziasm, oboseală, plictiseală, dor de casă, caldură… Cam acestea au fost trăirile mele din cele 2 săptămâni de sărbătoare mondială. Este un sentiment unic acela de a te bucura împreună cu aproape un milion şi jumătate (poate mai mult) de tineri pentru acelaşi scop: Cristos. Mesajul Papei a fost acela de a-l descoperi pe Cristos în viaţa mea, de a trăi în comuniune cu El şi de a-l vesti tuturor oamenilor. Plec acasă cu o mare bucurie în suflet pentru ce am întâlnit şi trăit aici, dincolo de orice peripeţie de care am avut parte, dar şi cu o mică dezamăgire: faptul de a nu fi trăit din plin aşa cum doream aceste zile. Mă bucur că am simţit căldura grupului mic ce a fost însoţit de surorile pauline (sr. Paula şi sr. Ana Maria), pentru ca ne-am bucurat împreună de fiecare moment frumos, şi am râs împreună la orice păţanie de la Barcelona şi Madrid. Domnul a vrut să fiu cu toţi tinerii la Madrid şi merg acasă ca să împărtăşesc celorlalţi bucuria în Cristos. (Anca, Buruieneşti – Neamţ) _______________________________________________________________________ Plecarea mea la Madrid a fost o surpriză. Nu mi-am făcut aşteptări aproape deloc. Îmi place să trăiesc clipa şi nu să-mi fac iluzii despre cum va fi. A fost foarte frumos, o experienţă pe care cu siguranţă nu o voi uita niciodată. Aş dori să încep mărturia mea chiar cu grupul paulin pe care l-am cunoscut înainte de a porni spre Madrid. Înainte de a porni la drum am fost primiţi cu căldură de către surorile Ana-Maria şi Paula, împreună cu care am participat la ZMT de la Madrid, dar şi de către celelalte surori în comunitatea din Bucureşti. Ele ne-au introdus un pic în spiritul Zilelor Mondiale. Zilele Mondiale ale Tineretului au fost de o mare intensitate spirituală. Prin intermediul ZMT-ului şi a persoanelor pe care le-am întâlnit, am putut răspunde la unele întrebări pe care le aveam şi, mai ales, am putut înţelege mai bine nevoia descoperirii vocaţiei pe care Isus a sădit-o în fiecare din noi. Urmează să aprofundez şi să descopăr această vocaţie. Domnul are grijă de fiecare dintre noi. (Silvia-Loredana, Buruieneşti – Neamţ) ________________________________________________________________________ Sunt atâtea de spus… M-a impresionat cum atâţia tineri diferiţi şi adunaţi din toate colţurile lumii – unii ştiind pentru ce au venit, alţii aşteptând să afle – au fost împreună în acele momente în care Cristos era personajul principal. M-au atins cuvintele „Când credinţa este mare, problemele sunt mici”. (Ioan – Bucureşti) _________________________________________________________________________

am ajuns!

La ora aceasta probabil ca suntem cu totii acasa la noi, fericiti, odihniti deja dupa drum si intorsi la cotidian. Ma dezvalui aici voua, in numele tuturor celor care au participat la ZMT2011:

Sunt Alexandra Madalina Barbulescu si am incercat sa mentin acest blog pentru cei de acasa si pentru noi toti care am fost acolo ca sa ne ramana amintire. Imi cer scuze pentru intarzieri si erori, conditiile si lipsa internetului nu mi-au favorizat postarea zilnica, graba si oboseala si-au facut de multe ori efectul. Multumesc voua tuturor, ca mi-ati dat ocazia sa scriu despre voi, ca m-ati intrebat in fiecare zi “cate vizualizari avem pe blog? cine ne-a comentat?”, si multumesc celor de acasa care ne-au urmarit cu atat entuziasm.

Vom continua sa postam marturii ale tinerilor care au participat la ZMT si alte mici intamplari din pelerinaj, asa ca ramaneti alaturi de tinerii din Arhidieceza de Bucuresti, aici pe blog si pe site-ul nostru www.tic.ro

alte detalii organizatorice:

- pentru orice detaliu legat de blog, ma puteti contacta pe adresa andra_brb@yahoo.com

- pentru fotografiile din pelerinaj, ii rog pe toti cei care vor sa le impartaseasca, sa creeze foldere pe siteurile de transfer fisiere, si sa posteze linkul de descarcare intr-un comentariu, aici pe blog. cand se vor aduna mai multe, le voi posta intr-un articol pe toate. Linkul as dori sa fie postat in comentariu, alaturi de numele celui care a facut pozele.

- cine are de impartasit filme, rog sa mi se trimita pe mail pentru a fi postate.

- orice alte propuneri sau critici sunt binevenite!

23 august – Pace si Bine!

Ajungem la Padova in jurul pranzului. apucam sa vizitam Catedrala Sfantului Anton – o constructie impresionanta, elaborata, care te coplesteste. Am vazut acolo mormantul Sfantului Anton, relicvele sale, capele unde puteai obtine binecuvantari pentru orice cerere, un spatiu de medtiatie si rugaciune.

La ora 18 are loc liturghia in limba romana, celebrata de preotii nostri intr-una din capelele Catedralei, o capela a fratilor franciscani in care am fost gazduiti. “Pace si bine” este salutul lor, salut cu care ne-a intampinat si preotul la predica. harul pe care l-am cerut la Padova a fost Saracia Interioara si Bucuria. sunt calitati pe care Sfantul Anton le-a dus cu el peste tot. a fi sarac cu duhul, asa cum ne spune Evanghelia, nu inseamna a fi prost – asa cum multi inteleg astazi. dimpotriva. saracia propovaduita este acea golire a Sufletului de toate cele lumesti, pentru a face loc Harului, pentru a reusi sa-L primim pe Isus ca fiind principalul scop al Vietii pe Pamant.

cu acest ultim mesaj, am continuat sa vizitam in grupuri Padova. seara am plecat spre Bucuresti. obositi, multumiti, intariti in credinta noastra, schimbati, cu o experienta de neuitat in spate.

avem exemple printre noi de tineri care au recunoscut ca in acest pelerinaj au invatat sa se roage, sa vorbeasca cu Isus, sa construiasca acea legtura intima, personala cu El, fara de care se simt pierduti. Avem tineri care abia asteapta urmatoarea intalnire mondiala si pentru care aceasta experienta reprezinta o premiera din multe puncte de vedere. tineri care si-au gasit aici prieteni, scopuri de viitor, vocatii. tineri care isi doresc sa se inscrie ca voluntari la Lourdes, altii care se hotarasc sa vina mai des la Catehezele din Parohii. ne intoarcem imbogatiti la Bucuresti, cu povesti de viata si vise implinite. cu vise care abia isi incep drumul spre implinire si cu sperante. cu o credinta Adevarata, inradacinata si puternica!

22 august – Regina Sufletului

Luni la ora 4 am ajuns la Lourdes, dupa aproape o zi si o noapte in autocare. abia se crapa de ziua si suntem chemati la o liturghie chiar la Grota din Sanctuarul de la Lourdes. apucam sa ne punem bagajele in camere si ne grabim infofoliti spre Grota. E racoare, suntem la munte, in orasul cu cele mai multe hoteluri din Europa, acolo unde este cel mai important loc de pelerinaj al crestinilor catolici. sunt multi dintre noi care dincolo de intalnirea cu Papa, au avut ca dorinta speciala sa ajunga in acest loc sfant.

avem ocazia sa participam la slujba in limba romana, chiar in altarul de la Grota, in timpul rasaritului. e emotionant totul. Parintele ne incurajeaza sa-i cerem Sfintei Maria harul de a ne fi Regina Sufletului, a trupului si a imaginarului nostru. Sa-i cerem sa ne intoarcem din acest pelerinaj cu Coroana Mariei in suflete, pentru ca nu intamplator in sigla ZMT2011 este acea coroana care simbolizeaza patronajul Mariei asupra tinerilor care au luat parte la ZMT.

dupa acest prim moment la Lourdes, ne indreptam din nou spre Satul Tinerilor, acolo unde am fost cazati, pentru a lua micul dejun. suntem obositi dar atat de coplesiti de locul in care ne aflam, incat nu putem si nu vrem sa profitam de paturile puse la dispozitie aici. curiosi siparca impinsi de un har aparte, ne intoarcem in Sanctuar unde vizitam Catedrala Sfantului Rozariu si toate capelele din zona, luam apa sfanta de aici pentru cei de acasa, colindam buticurile de suveniruri.

La ora 14.30 incepe Calea Sfintei Cruci in Sanctuar, pe un munte pe care urci (uneori se urca in genunchi) si unde din loc in loc se gasesc statiunile sculptate. Meditam la patimile lui Isus, la cat de mici suntem in fata Maretiei Lui, cat de mari ne dam in egoismele noastre atat de umane…si la cat de des uitam de Sacrificiul Sau, adevaratul Sacrificiu…

pe la orele 16 ne-am impartit in grupuri: unii au mers la Procesiunea de Adoratie a Sfantului Sacrament, iar altii la Bazinele unde poti intra in apa sfanta a izvorului de la Lourdes, acolo unde se duc crestinii sa-si depuna intentiile catre Sfanta Fecioara. la Bazinele acestea, multi dintre noi am intrat razand si am iesit plangand de emotie si implinire. e un fel de rebotezare pe care am trait-o acolo, multumind pentru haruri si ducand cu noi cereri catre Sfanta Maria.

seara am plecat spre Padova. ultima noastra destinatie… insa doar inceputul unui drum pe care il vom parcurge de acum inainte Altfel.